Craniul cunoscut drept Cioclovina 1, descoperit în Peștera Cioclovina Uscată din Hunedoara, a fost confirmat de o nouă cercetare ca aparținând unuia dintre cei mai vechi europeni. Pe lângă datarea ce indica o vârstă de aproximativ 28500 ani, analizele ADN par să confirme că acest craniu a aparținut unui Homo sapiens și este printre cele mai vechi specimene umane descoperite în Europa Centrală și de Sud-Est. Concluziile fac parte dintr-un nou studiu ce susține că la sfârșitul Epocii de Gheață a avut loc o schimbare majoră în componența populației europene.
Peștera Cioclovina Uscată este situată în comuna Boșorod din județul Hunedoara, pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Peștera se prezintă sub forma unei galerii carstice cu o lungime de cca. 2 km și a început să fie cercetată din anii 1880. În perioada 1911 – 1921 au fost descoperite mai multe fosile de urs de peșteră (Ursus spelaeus), dar adevărata surpriză a venit în anul 1941, odată cu descoperirea unui craniu uman.
Denumit Cioclovina 1, craniul parțial a fost găsit din întâmplare în cursul exploatărilor de fosfat din peșteră și nu este cunoscută exact locația în care a fost identificat. Lipsa unui context arheologic a făcut dificilă studierea craniului, o primă descriere amănunțită și datarea fiind publicate abia în 2007 sub coordonarea antropologului Andrei Soficaru (Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer”). Conform datărilor prin metoda radiocarbonului, craniul ar avea o vechime de 28510 ± 170 ani.
Cum craniul nu este complet și unele caracteristici morfologice păreau să îl apropie de un neanderthalian, nu era clar dacă Cioclovina 1 a fost un om modern (Homo sapiens), un om de Neanderthal (Homo neanderthalensis) sau un hibrid, asemeni lui Oase 1. În 2011, într-un studiu la care a participat și paleontologul Dan Grigorescu (Universitatea București), Cioclovina 1 este considerat a fi un „om modern”, una dintre cele mai vechi fosile Homo sapiens din Europa datate cu un grad crescut de încredere.
Acum, o echipă coordonată de Cosimo Posth (Universitatea Tübingen, Germania) a obținut probe și a analizat ADN-ul mitocondrial (ADNmt) provenit de la 35 vânători-culegători care au trăit pe actualele teritorii ale Italiei, Germaniei, Belgiei, Franței, Cehiei și României în urmă cu 35000 – 7000 ani. Conform studiului, ADNmt-ul confirmă apartenența lui Cioclovina 1 la specia Homo sapiens și îl plasează printre cei mai primitivi din haplogroup-ul U. Cu alte cuvinte, Cioclovina 1 a fost un om modern ce a trăit în urmă cu aproximativ 28510 ani în zona munților Șureanu, la cca. 30 km de Sarmizegetusa.
Cercetarea a mai relevat că trei indivizi, fosile recuperate de pe actualele teritorii ale Franței și Belgiei, aparțin haplogroup-ului M. Spre deosebire de U, care este încă întâlnit în Europa, haplogroup-ului M lipsește din moștenirea genetică a europenilor actuali, dar este foarte comun la populațiile moderne din Asia, Australia și cele indigene din America. Conform autorilor, o posibilă explicație ar fi aceea că populația inițială din Europa s-a răspândit în urmă cu aproximativ 50000 ani, în urmă cu cca. 25000 ani a început Ultimul Maxim Glaciar (apogeul Epocii de Gheață) care i-a forțat spre sud, iar în urmă cu aproximativ 14500 ani, spre sfârșitul glaciațiunii, a avut loc o schimbare majoră a componenței populației de pe teritoriul Europei. Ipoteza are nevoie însă de mai multe cercetări care să o susțină, autorii dorind să continue analizarea întregului ADN din probele obținute și să caute specimene noi cu o vechime similară.
Surse: Universität Tübingen, Current Biology, Current Anthropology, The Anatomical Record