Cele mai vechi fosile Homo sapiens descoperite până acum provin din situl Jebel Irhoud, Maroc. Fosilele au fost datate la peste 300000 ani și sunt cu cel puțin 100 de mii de ani mai vechi decât alte fosile ale omului modern primitiv cunoscute până acum. Descoperirea rescrie încă o dată istoria începuturilor umanității, autorii susținând ipoteza unei unei origini pan-Africane… continuare »
În situl arheologic Cerutti Mastodon din California, cercetători americani au descoperit fosile de mastodont ce par să fi fost sparte de oameni în urmă cu 130000 ani. În opinia autorilor studiului, America ar fi fost descoperită cu mai mult de o sută de mii de ani mai devreme decât se credea până acum, probabil de Neanderthalieni sau Oameni de Denisova…. continuare »
Analiza ADN-ului recuperat din craniul de femeie descoperit în Peștera Muierii din Gorj pare să susțină ipoteza reîntoarcerii omului modern în Africa. Conform studiului publicat în Scientific Reports, craniul PM1 aparține unui Homo sapiens ai cărui cei mai apropiați urmași actuali se găsesc în Nord-Vestul Africii. Cu alte cuvinte, o populație care a trăit în urmă cu 35000 ani pe… continuare »
Conform unui noi cercetări, fosilele umane descoperite în peștera Sima de los Huesos din Spania aparțin unor strămoși ai Omului de Neanderthal. Deși bănuită de mai mult timp, concluzia se bazează acum pe noi analize ale ADN-ului recuperat din cinci fragmente osoase. Cercetătorii susțin că homininii din „Groapa cu Oase” nu sunt chiar Homo neanderthalensis, ci precursori ai acestora înrudiți… continuare »
Craniul cunoscut drept Cioclovina 1, descoperit în Peștera Cioclovina Uscată din Hunedoara, a fost confirmat de o nouă cercetare ca aparținând unuia dintre cei mai vechi europeni. Pe lângă datarea ce indica o vârstă de aproximativ 28500 ani, analizele ADN par să confirme că acest craniu a aparținut unui Homo sapiens și este printre cele mai vechi specimene umane descoperite… continuare »
Pe insula Sulawesi din Indonezia, arheologii au descoperit unelte din piatră cu o vechime estimată la cel puțin 118000 ani. Dar datele de până acum sugerau că oamenii moderni (Homo sapiens) nu ar fi ajuns pe insulă decât în urmă cu aproximativ 50000 ani. Cum uneltele au fost descoperite alături de fosile ale unor animale erbivore de talie mare, este… continuare »
Conform unui nou studiu paleogenetic, o populație de vânători-culegători izolată în Caucaz în Epoca de Gheață a contribuit la dezvoltarea culturii Yamnaya și, ulterior, la moștenirea genetică a europenilor și asiaticilor moderni. Anterior, cercetările relevaseră trei populații străvechi la originea europenilor actuali, dar vânători-culegătorii caucazieni par să fie un al patrulea „trib ancestral”. Concluziile se bazează însă pe doar două… continuare »
În peștera Fuyan din sistemul carstic Daoxian, paleoantropologii au descoperit 47 de dinți aparținând Homo sapiens, iar datarea a relevat o vârstă de cel puțin 80000 ani. Deși se presupunea că oamenii moderni au migrat din Africa în mai multe valuri, aceasta este considerată cea mai veche „dovadă clară” a prezenței Homo sapiens în Asia de Sud, cu cel puțin… continuare »
ADN-ul recuperat dintr-un craniu cu o vechime de 4500 ani, descoperit în peștera Mota din Etiopia, oferă noi indicii cu privire la călătoria înapoi în Africa. Omul din Mota sau Bayira, așa cum a mai fost denumit, a fost un vânător-culegător african ce a trăit înaintea migrației eurasiaticilor înapoi în Africa, în urmă cu aproximativ 3000 de ani. Fiind primul… continuare »
Olduvai Hominin 86 (OH 86) pare doar un mic os fosilizat, dar descoperirea sa are o importanță deosebită. Conform studiului publicat în revista Nature Communications, OH 86 este cea mai veche falangă similară unui om modern, descoperită până acum. Având o vechime de peste 1,84 milioane de ani, OH 86 provine de la un hominin neidentificat care a trăit în… continuare »