Steaua lui Scholz ar fi vizitat Sistemul Solar

WISE J072003.20-084651.2
Steaua lui Scholz aproape de Soare (în stânga, în plan secund) / ilustrație Michael Osadciw

Sistemul binar WISE J072003.20-084651.2 este cunoscut drept „Steaua lui Scholz”, iar astronomii au calculat că ar fi traversat regiunea exterioară a Norului lui Oort, o zonă populată de comete la marginea Sistemului Solar. Nicio altă stea cunoscută nu s-a mai apropiat atât de mult de noi, cea mai apropiată stea aflându-se la o distanță de peste cinci ori mai mare.

Steaua lui Scholz a primit numele astronomului care a descoperit-o în 2013, Ralf-Dieter Scholz din cadrul Institutului de Astrofizică Leibniz (Potsdam, Gemania), și denumirea internațională WISE J072003.20-084651.2, unde WISE desemnează programul NASA de cartografiere a cerului în infraroșu, iar numărul ce urmează litera J desemnează coordonatele. În prezent, Steaua lui Scholz se află la aproximativ 20 de ani lumină de noi, în direcția constelației sudice Monoceros (Licornul, Inorogul).

Sistemul binar este format dintr-o stea pitică roșie, cu o masă estimată de doar 8% din cea a Soarelui, și o stea pitică brună cu o masă aproximativă de 6% din cea solară. Piticele brune sunt considerate „stele eșuate”, având o masă mult prea mică pentru iniția fuziunea hidrogenului în nucleu, dar mult mai mari decât giganții gazoși precum Jupiter.

O echipă internațională de astronomi a analizat traiectoria și viteza Stelei lui Scholz într-un nou studiu publicat în Astrophysical Journal Letters. Calculele efectuate sugerează, cu o certitudine de 98%, că sistemul binar a trecut la o distanță de 0,8 ani lumină de Soare în urmă cu 70000 ani.

Oort
Sistemul Solar și Norul lui Oort / ilustrație NASA/JPL-Caltech

Distanța este echivalentă cu 52000 unități astronomice sau 8 trilioane de km, zona prin care ar fi trecut Steaua lui Scholz fiind considerată marginea exterioară a Norului lui Oort. Deși trecerea ar fi trebuit să perturbe orbitele unora din trilioanele de comete presupuse să se afle în acea regiune și să le trimită spre interiorul Sistemului Solar, acestea nu vor ajunge în preajma Pământului pentru alte câteva sute de mii de ani.

Descoperirea traiectoriei Stelei lui Scholz a fost descrisădrept surprinzătoare, considerându-se că o stea s-ar putea apropia de Sistemul Solar doar o dată la aproximativ 9 milioane de ani. Datele anterioare sugerau că steaua HIP 85605 s-ar putea apropia de noi într-un interval cuprins între 240000 și 470000 ani de acum înainte, dar cercetări recente au arătat că steaua se află la o distanță de 10 ori mai mare, aproximativ 200 de ani lumină, și nu va trece la fel de aproape precum Steaua lui Scholz.
Surse: University of Rochester, Astrophysical Journal Letters