ExoMars 2016 a pornit către Marte (video)

ExoMars
ExoMars 2016: Trace Gas Orbiter și Schiaparelli / ilustrație ESA/Roscosmos/ExoMars

Misiunea comună europeano-rusă ExoMars 2016 a fost lansată către planeta Marte pentru a descifra secretele metanului. Cu ajutorul Trace Gas Orbiter (TGO), Agenția Spațială Europeană (ESA) și Corporația de stat pentru activități spațiale „Roscosmos” speră să stabilească dacă metanul și alte gaze atmosferice de pe Marte sunt rezultatul unor procese biologice sau geologice. Misiunea va fi continuată de ExoMars 2018, care va sonda solul Planetei Roșii în căutarea posibilelor urme de viață.

Misiunea ExoMars 2016 a pornit în data de 14 martie 2016, ora 09:32 UTC, la bordul unei rachete Proton-M, cu o treaptă superioară Briz-M, și va ajunge la Marte în octombrie 2016. Pregătirea și lansarea rachetei de pe cosmodromul Baikonur din Kazakhstan sunt prezentate în clipurile următoare.

Programul Exobiology on Mars (ExoMars) a fost inițiat de ESA în colaborare cu NASA, dar agenția spațială americană s-a retras pe parcurs din majoritatea activităților. ESA a găsit un nou partener în Roscosmos, agenția spațială rusă urmând să furnizeze rachetele pentru lansarea misiunilor și unele instrumente științifice. Misiunea ExoMars 2016 include un satelit denumit Trace Gas Orbiter (TGO) și modulul Schiaparelli.

TGO va orbita la aproximativ 400 km de suprafața planetei Marte pentru a analiza gazele din atmosferă. Datele culese de misiunile NASA au relevat că metanul și alte molecule organice sunt prezente pe Marte, dar originea lor este încă un mister. Metanul poate proveni din procese geologice, dar și din activitatea unor microorganisme care l-au produs/îl produc prin metanogeneză. TGO va analiza atmosfera și va încerca să detecteze eventualele urme ale unor procese biologice.

Prin Schiaparelli, denumit în onoarea astronomului italian Giovanni Schiaparelli care a cercetat Marte, ESA și Roscosmos doresc să testeze tehnologiile necesare pentru plasarea unui robot pe suprafața planetei. Dacă va avea succes, Schiaparelli va derula câteva experimente timp de 2-4 soli (zile marțiene, 1 sol = 24 ore și 37 minute), iar datele obținute vor fi integrate în misiunea ExoMars 2018. Peste doi ani, ESA și Roscosmos plănuiesc să plaseze un nou rover pe Marte.

Robotul, denumit acum Bruno, va fi capabil să se deplaseze în mod autonom și să obțină probe de sol de la o adâncime de până la 2 m. În cadrul acestei misiuni, NASA va furniza unele instrumente științifice pentru Mars Organic Molecule Analyzer (MOMA). Bruno ar putea fi primul robot european pe Marte și prima reușită notabilă a Rusiei, care a avut mai multe misiuni eșuate.
Surse: ESA, Roscosmos, NASA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *