Homo floresiensis nu ar fi o altă specie de hominin

Homo floresiensis
Craniul Homo floresiensis LB1 cu asimetrie facială / imagine E. Indriati/D.W. Frayer

În urmă cu zece ani, Homo floresiensis a fost descris drept „cea mai importantă descoperire în evoluția umană din ultimul secol”. Poreclită „Omul din Flores” sau „hobbit”, specia a fost contestată de-a lungul timpului, iar o nouă cercetare susține că osemintele nu aparțin unui alt tip de om, ci unui individ afectat de sindromul Down.

Homo floresiensis a fost descris prima dată în 2004 pe baza unui schelet complet (cunoscut drept LB1) și rămășițelor altor nouă indivizi descoperiți în peștera Liang Bua, aflată pe insula Flores din Indonezia. Conform datelor de atunci, „Omul din Flores” ar fi trăit în urmă cu cca. 15000 ani, ar fi avut o înălțime de aproximativ 106 cm și un craniu foarte mic, creierul având o mărime estimată la o treime din cea a unui om modern. Încă de la început, o parte a comunității științifice a exprimat îndoieli cu privire la capacitatea unui hominid cu un creier atât de mic de a confecționa uneltele de piatră care au fost descoperite în aceeași peșteră.

O echipă internațională a reanalizat osemintele LB1 și a ajuns la concluzia că acesta nu reprezintă o altă specie, ci este scheletul unui om cu o dezvoltare anormală, multe dintre caracteristici indicând sindromul Down. În susținerea acestei teorii, cercetătorii precizează că doar în cazul scheletului LB1 a fost identificat craniul și femurul, acestea fiind ultimele descoperiri notabile în peșteră.

Față de estimarea inițială, profesorul Robert B. Eckhardt (Universitatea Penn, SUA) susține că volumul craniului ar fi fost ceva mai mare, apropiat de cel al unui om modern din aceeași regiune cu sindromul Down. De asemenea, asimetria craniofacială și femurul mai scurt, pe baza căruia a fost estimată înălțimea, ar fi alte indicii ale aceleiași afecțiuni. Cercetătorii susțin că aceste caracteristici anormale, dar și altele care ar putea indica sindromul Down, sunt întâlnite doar la LB1 și nu apar la niciun alt schelet din peșteră.

Totuși, validitatea speciei Homo floresiensis rămâne o dezbatere deschisă, alți cercetători având opinii diferite. Antropologul Dean Falk (Universitatea Florida State) susține că a scanat craniul și nu a descoperit semne ale unei dezvoltări anormale. Karen L. Baab (Universitatea Stony Brook) susține că analiza craniului a relevat că este „vizibil diferit” de cel al unui om modern sănătos sau de persoane afectate de hipotiroidism sau sindromul Laron, o formă de nanism.

Cele două noi studii au fost publicate în revista PNAS: „Evolved developmental homeostasis disturbed in LB1 from Flores, Indonesia, denotes Down syndrome and not diagnostic traits of the invalid species Homo floresiensis” și „Rare events in earth history include the LB1 human skeleton from Flores, Indonesia, as a developmental singularity, not a unique taxon”.

Surse: Penn State University, PNAS 1, PNAS 2, PLoS ONE, New York Times