În pădurile tropicale din Columbia și Ecuador a fost descoperit un nou gen de greieri, iar cercetătorii susțin că aceștia emit cel mai înalt sunet înregistrat până acum în regnul animal. Genul a fost denumit Supersonus pentru a aminti de zgomotele ultrasonice pe care le emit cele trei specii identificate până în prezent: Supersonus aequoreus, Supersonus piercei și Supersonus undulus.
Insectele din familia Tettigoniidae sunt denumite în mod uzual „greierii de tufiș” și sunt recunoscute pentru comunicarea acustică, masculii producând sunete prin frecarea aripilor pentru a atrage femelele. În mod uzual, cele mai multe specii din această familie emit sunete cu frecvențe între 5 kHz și 30 kHz.
Noile specii fac parte din aceeași familie și au fost descoperite de către o echipă de cercetători, reunind specialiști ai universităților Lincoln, Strathclyde și Toronto, în pădurile tropicale din Columbia și Ecuador. Conform studiilor efectuate, speciile din genul Supersonus emit sunete cu o frecvență ce poate ajunge până la 150 kHz, mult mai înalte decât cele produse de orice altă insectă sau animal. Pentru comparație, auzul uman percepe în mod obișnuit sunete cu o frecvență între 20 Hz și 20 kHz.
Greierii „cântă” printr-un procedeu denumit stridulație, în care una dintre aripi este frecată de un rând de „dinți” ai celeilalte. Prima aripă are în apropiere un soi de cutie rezonantă care amplifică sunetul. Spre deosebire de alte specii, greierii din genul Supersonus au aripi de dimensiune redusă cu ajutorul cărora creează un soi de „cutie închisă” pentru a produce ultrasunete la volum ridicat.
Cercetătorii consideră că adoptarea frecvențelor ultrasonice pentru comunicare se datorează incapacității de a zbura a greierilor din genul Supersonus. Folosind aceste frecvențe, greierii nu pot fi detectați de lilieci sau alți prădători.
Dr. James Windmill, din cadrul Centrului pentru Inginerie Ultrasonică al Univerității Strathclyde, susține că studierea modului în care aceste insecte produc ultrasunete poate inspira tehnologii noi în domeniu. Cercetarea a fost finanțată de către National Geographic Society, iar studiul a fost publicat în revista PLOS ONE sub titlul „Shrinking Wings for Ultrasonic Pitch Production: Hyperintense Ultra-Short-Wavelength Calls in a New Genus of Neotropical Katydids (Orthoptera: Tettigoniidae)”
Surse: University of Lincoln, PLOS ONE