Vitamina E este considerată una dintre cele 13 vitamine esențiale pentru funcționarea organismului, iar noi studii sugerează rolul vital pe care îl are în prima parte a vieții, pentru femeile însărcinate sau care se pregătesc să aibă un copil, precum și pentru persoanele în vârstă. Un aport adecvat de vitamina E este important de-a lungul vieții, dar ar putea fi greu de obținut doar din alimentație, susțin cercetătorii.

Vitamina E este o denumire generică pentru o serie de compuși liposolubili (câte patru forme de tocoferol și tocotrienol) regăsiți în mod natural în mai multe alimente și care prezintă proprietăți antioxidante. Dintre cele opt forme de vitamina E, ficatul metabolizează în primul rând alfa-tocoferolul, acesta fiind transferat în sânge și ajutând la protejarea celulelor de efectele distructive ale radicalilor liberi.

Doza zilnică recomandată de vitamina E (alfa-tocoferol) este de 4mg între 0 și 6 luni, 5mg între 7 și 12 luni, 6mg între un an și trei ani, 7mg între 4 și 8 ani, 11mg între 9 și 13 ani, 15mg după vârsta de 14 ani. Cele mai bune surse naturale de vitamina E sunt uleiurile vegetale (de măsline, floarea soarelui, soia), fructe cu coajă lemnoasă (nuci, migdale, arahide, alune), semințe (de floarea soarelui, dovleac, susan, germeni de grâu) și legume cu frunze verzi (spanac, broccoli).

În pofida multitudinii de surse naturale de vitamina E, studiile efectuate arată că 90% dintre bărbați și 96% dintre femei nu consumă echivalentul zilnic recomandat de 15mg. De exemplu, cca. 30 de grame de semințe de floarea soarelui prăjite conțin aproximativ 7,4mg vitamina E, iar aceeași cantitate de migdale conține aproximativ 6,8mg. Deficiența de vitamina E este considerată o problemă globală, dar efectele ei sunt mai puțin evidente. Printre acestea se regăsesc afectarea sistemului nervos și dezvoltării cerebrale sau scăderea rezistenței generale la infecții.

O analiză recentă a mai multor studii, publicată în revista Advances in Nutrition, susține că vitamina E este vitală în dezvoltarea intrauterină și primii ani de viață, perioadă denumită de Dr. Maret Traber (Oregon State University) drept „primele 1000 de zile” care încep la concepție. Unul dintre studii a găsit o colerație între nivelul crescut de vitamina E la naștere și îmbunătățirea funcțiilor cognitive la copiii de 2 ani.

În special la copii, carența de vitamina E a fost asociată cu disfuncții neurologice, deteriorarea țesutului muscular și chiar cardiomiopatie (afecțiune a mușchiului cardiac). Alte posibile efecte ale nivelului scăzut de vitamina E din organism sunt riscul crescut de infecție, anemie și leziuni ale retinei.

Deși beneficiile exclusive ale vitaminei E sunt dificil de stabilit, studiile efectuate până acum sugerează contribuția la prevenirea și întârzierea aterosclerozei, protejarea celulelor sănătoase în dezvoltarea cancerului, încetinirea progresiei bolii Alzheimer. Toate aceste riscuri și beneficii susțin necesitatea unui aport zilnic adecvat de vitamina E din alimentație sau, în cazul în care nu este posibil, prin utilizarea unor suplimente la recomandarea medicului.
Surse: Oregon State University, Advances in Nutrition, NIH