Cuncaicha – așezarea la cea mai mare altitudine din Epoca de Gheață

Cuncaicha
Adăpostul sub stâncă Cuncaicha / imagine Kurt Rademaker

O echipă internațională de arheologi a studiat adăpostul sub stâncă Cuncaicha, așezarea din Pleistocen situată la cea mai mare altitudine descoperită până acum. Aflat în Anzii Peruvieni la o altitudine de aproape 4500m, situl arheologic mai include și un atelier de unelte, demonstrând că oamenii au trăit în aceste regiuni neprimitoare în urmă cu cel puțin 11500 ani, la sfârșitul Epocii de Gheață.

Situl arheologic principal este adăpostul sub stâncă Cuncaicha, situat la o altitudine de 4480m în Bazinul Pucuncho din sudul Anzilor Peruvieni. Conex acestuia, arheologii au descoperit un atelier pentru unelte de piatră situat la o altitudine de 4355m. În cele două locații au fost identificate peste 750 de unelte, inclusiv vârfuri de suliță și răzuitoare, 260 fiind găsite în atelierul Pucuncho.

Datările efectuate au relevat că cele mai vechi unelte din atelier au o vechime cuprinsă între 12800 și 11500 ani, iar adăpostul sub stâncă Cuncaicha a fost ocupat între aproximativ 12400 și 11500 ani în urmă. Față de alte situri contemporane, Cuncaicha se află la o altitudine cu aproape 900m mai mare.

Condițiile climatice din zonă sunt vitrege, locuitorii confruntându-se cu lipsa de oxigen, temperaturi extrem de scăzute și un nivel ridicat de radiații solare. Datarea uneltelor și perioadele de ocupare ale siturilor arată că oamenii au reușit să se stabilească la aceste altitudini înalte la aproximativ 2000 de ani după ce primii paleoindieni au ajuns în America de Sud. În acea perioadă, clima începuse să se încălzească, iar ghețarii din zonă se topiseră.

Cercetătorii nu pot confirma dacă siturile erau locuite permanent de-a lungul unui an, dar sunt siguri că nu erau folosite doar pentru perioade scurte de timp. Este posibil ca întregi familii să fi folosit adăpostul sub stâncă, deoarece au fost descoperite dovezi ale unei întregi game de activități casnice. La Cuncaicha au fost descoperite resturi integrale de animale, fragmente din cranii umane și unelte care nu erau folosite pentru vânătoare. Printre acestea, răzătoare care erau utilizate în procesarea pieilor și confecționarea de haine și pături.

Adăpostul sub stâncă Cuncaicha pare să fi avut și picturi rupestre, dar tavanele sunt acum acoperite cu funingine. Echipa de arheologi plănuiește să continue cercetarea pentru a stabili mai multe detalii despre perioadele de locuire și identifica situri similare în apropiere. Studiul „Paleoindian settlement of the high-altitude Peruvian Andes” a fost publicat în revista Science din 24 octombrie 2014.
Surse: Universität Tübingen, University of Calgary, University of Maine,Science