Perseidele în direct (video)

Perseide
Locul din care par să apară Perseidele / ilustrație Science@NASA

Curentul de meteori Perseide este considerat unul dintre cele mai spectaculoase evenimente de acest fel din an, o ploaie de meteori ce nu dezamăgește nici măcar observatorii amatori. Fenomenul este generat de trecerea anuală a Pământului printr-o zonă în care se găsesc particule de praf și alte resturi ale cometei 109P/Swift-Tuttle. Cometa orbitează în jurul Soarelui și are nevoie de 133 de ani pentru a face această călătorie. Ultima dată când s-a apropiat de Soare, intersectând orbita Pământului, a fost în 1992.

Deși Perseidele pot fi observate între 17 iulie și 24 august 2018, maximul activității este preconizat în noptea de 12 spre 13 august. În această perioadă ar trebui să poată fi reperați până la 60 de meteori pe oră, ce străbat cerul cu o viteză de cca. 59km/s. Pentru a putea vedea „stelele căzătoare”, este recomandată găsirea unui loc cu cât mai puțină lumină ambientală. Meteoriții par să apară din direcția constelației Perseus (Perseu), de unde și numele fenomenului, și pot fi zăriți dacă privim spre nord-est.

Dacă vremea va fi nefavorabilă observațiilor directe, puteți urmări transmisiunile în direct:
Slooh

Virtual Telescope

NASA Meteor Watch

Publicată de NASA Meteor Watch pe Joi, 9 August 2018

În 2016, Perseidele au putut fi observate între 13 iulie și 26 august, cu un maximul al activității în nopțile de 11 spre 12 și 12/13 august.

Slooh, Perseidele din Japonia 12 august 2016

În 2015, Perseidele s-au suprapus cu Luna nouă, fază în care satelitul Pământului nu este vizibil în timpul nopții. Prin urmare, ploaia de meteori a putut fi observată foarte ușor și a fost printre cele mai spectaculoase din ultimii ani. Mai multe detalii despre Perseide 2015 în clipul următor.

În 2014, Perseidele s-au suprapus cu un alt fenomen devenit popular în ultima perioadă: „super Luna”. În a doua săptămână din august 2014, a putut fi observată „cea mai mare” și mai strălucitoare Lună din an. Explicația fenomenului este dată de faptul că Luna Plină s-a aflat la cea mai mică distanță față de Terra (perigeu) în data de 10 august. Conform estimărilor, Luna a fost cu 14% mai aproape și cu 30% mai strălucitoare decât în alte faze de Lună Plină ale anului. Astfel, fenomenul Luna Plină la perigeu a primit denumirea de „super Lună”. Cum astronauții de pe Stația Spațială Internațională au cel mai bun loc de observare, iată și două imagini realizate de cosmonautul rus Oleg Artemyev.

supermoon
Super Luna văzută din spațiu / imagine Oleg Artemyev
superluna
Super Luna pare să se scufunde în atmosfera Pământului / imagine Oleg Artemyev

Surse: NASA, NASA, Oleg Artemyev
updated