Prima lansare Long March 5, cea mai puternică rachetă a Chinei (video)

Long March 5
Primul zbor al rachetei Long March 5 / foto CNSA

China a lansat cu succes Long March 5, cea mai puternică rachetă construită până acum în cadrul programului spațial național. Racheta este în aceeași clasă cu Ariane 5, Delta IV Heavy sau Proton-M, cele mai puternice vehicule de lansare spațială utilizate în prezent. Long March 5 ar urma să fie folosită pentru transportarea componentelor viitoarei stații spațiale chineze și a misiunilor lunare robotice.

Administrația Națională Spațială a Chinei (CNSA) susține că a început dezvoltarea Long March 5 (长征五, Chang Zheng 5, în traducere Marșul Lung 5) în 2006 cu intenția de a realiza o rachetă care să poată transporta încărcături mari pe orbita terestră joasă (LEO) și orbita de transfer geostaționar (GTO). Racheta are o lungime de 57 metri, diametru 5 m și cântărește aproximativ 870 tone la lansare. Primul zbor a avut loc în data de 3 noiembrie 2016, la ora 12:43 UTC (14:43 ora României), din Centrul de Lansare al Sateliților Wenchang, situat pe insula Hainan din sudul Chinei.

Conform CNSA, Long March 5 poate transporta până la 25 de tone pe o orbită terestră joasă și până la 14 tone pe o orbită de transfer geostaționar. Aceste performanțe sunt comparabile cu cele ale rachetei europene Ariane 5 (20 tone LEO / 10 tone GTO), vehiculului de lansare rusesc Proton-M (23 tone LEO / ~ 7 tone GTO) și rachetei americane Delta IV Heavy (28,3 tone LEO / 13,8 tone GTO). Cu o astfel de rachetă, China ar putea concura pentru mai multe lansări comerciale de sateliți.

Principalele misiuni Long March 5 vor fi însă legate de programul spațial chinez, respectiv construirea unei stații spațiale permanente și mai multe misiuni lunare. China a lansat cu succes Shenzhou-11 și Tiangong-2, a doua stație spațială destinată testelor, precum și misiunea lunară Chang’e 3 – Yutu. Noua rachetă va permite transportarea pe orbită a unor module mai voluminoase pentru o stație spațială permanentă și lansarea misiunii lunare Chang’e-5.
Sursă: CNSA