Noi date culese de Curiosity sugerează existența apei lichide în apropierea suprafeței solului planetei Marte. Conform cercetării publicate în Nature Geoscience, pe Marte ar putea exista un ciclu zilnic al apei, moleculele de apă fiind absorbite din atmosferă, transformate în soluție lichidă în timpul nopții și evaporându-se din nou în timpul zilei. Chiar dacă acest circuit ipotetic al apei ar funcționa, oamenii de știință consideră temperaturile prea scăzute pentru a susține microorganisme similare cu cele pe care le cunoaștem din cele mai reci regiuni ale Pământului.

Planeta Marte pare să fi avut un ocean mai mare decât Oceanul Arctic și un lac imens, are încă metan și alte molecule organice precum și caracteristici ale reliefului ce nu pot fi explicate în absența apei. Un alt studiu recent, publicat în Geophysical Research Letters, susține că volumul de gheață din ghețarii subterani aflați la latitudini centrale în ambele emisfere ar fi de 150 miliarde metri cubi, cantitate suficientă pentru a acoperi întreaga planetă cu un strat de gheață de 1,1m.

În concluzie, din ce știm până acum, Marte ar fi avut cantități impresionante de apă și încă pare să aibă suficiente rezerve înghețate. Dar dispariția atmosferei, un mister ce ar putea fi soluționat de MAVEN și Mangalyaan, și temperaturile foarte scăzute sunt considerate condiții improprii pentru existența apei în stare lichidă în prezent.

Noua cercetare a analizat datele despre umiditatea relativă, temperatura ambientală și temperatura solului culese de Curiosity în timpul unui an marțian, 687 zile terestre, din craterul Gale. Combinând aceste date cu descoperirea percloraților, săruri ale acidului percloric, cercetătorii consideră că pelicule subțiri de soluții saline s-ar putea forma în primii 5 cm ai solului. Perclorații pot să absoarbă vaporii de apă transformându-i în soluții lichide și acționează ca un antigel scăzând temperatura de îngheț a apei.

Chiar dacă prezența apei în stare lichidă în aceste soluții va fi confirmată, cercetătorii consideră că temperaturile din craterul Gale sunt mult prea scăzute pentru a permite existența unor forme de viață microbiene similare celor întâlnite în cele mai reci zone de pe Pământ. În zona măsurată, temperaturile au ajuns până la aproximativ minus 93 grade Celsius, în timp ce microorganismele de pe Pământ nu trăiesc la mai puțin de minus 20 grade Celsius. Studiul „Transient liquid water and water activity at Gale crater on Mars” a fost publicat în Nature Geoscience.

Surse: Niels Bohr Institute, NASA, Nature Geoscience, Niels Bohr Institute, Geophysical Research Letters