Conform unui noi cercetări, fosilele umane descoperite în peștera Sima de los Huesos din Spania aparțin unor strămoși ai Omului de Neanderthal. Deși bănuită de mai mult timp, concluzia se bazează acum pe noi analize ale ADN-ului recuperat din cinci fragmente osoase. Cercetătorii susțin că homininii din „Groapa cu Oase” nu sunt chiar Homo neanderthalensis, ci precursori ai acestora înrudiți și cu denisovanii. Descoperirea schimbă din nou ipotezele privind evoluția omului, împingând și mai departe în timp separarea dintre strămoșii Homo sapiens și ceilalți hominini.

Sima de los Huesos („Groapa cu Oase”) este situată în munții Sierra de Atapuerca din nordul Spaniei, în peștera Cueva Mayor. Până acum, în depozitul fosil au fost descoperite peste 6700 fragmente osoase ce par a proveni de la 28 de indivizi care au trăit în urmă cu aproximativ 430000 ani, inclusiv dovezile primei crime. Încă de la descoperire, fosilele i-au pus în încurcătură pe paleoantropologi. Inițial s-a presupus că ar aparține Homo heidelbergensis, dar trăsăturile fizionomice erau similare cu Homo neanderthalensis. În 2013, ADN-ul mitocondrial (ADNmt) extras dintr-un femur sugera că ar fi mai apropiați de denisovani sau „Oamenii de Denisova”.

Noul studiul, coordonat de Matthias Meyer (Max Planck Institute for Evolutionary Anthropology), a reușit să obțină și analizeze ADN din cinci fragmente osoase de la doi indivizi descoperiți în Sima de los Huesos. Spre deosebire de cercetarea anterioară, acum a fost studiat ADN-ul nuclear, ce conține mai multe informații decât ADNmt. Conform studiului publicat în revista Nature, homininii erau mai apropiați de Omul de Neanderthal, decât de Omul de Denisova.

Cercetarea anterioară nu este infirmată, noile date confirmând analiza ADNmt efectuată în urmă cu doi ani. Însă, cercetătorii propun acum o nouă ipoteză în privința evoluției speciilor primitive de oameni. Analiza sugerează că diferențierea Omului de Neanderthal de cel de Denisova s-a petrecut înainte de 430000 ani, iar evoluția speciei Homo neanderthalensis ar fi fost influențată ulterior, posibil de o populație care a venit din Africa. De asemenea, noile date sugerează că despărțirea liniei evolutive care a condus la apariția Homo sapiens de strămoșii Omului de Neanderthal s-a produs undeva între 765000 și 550000 ani în urmă.

Noi descoperiri și tehnici de cercetare schimbă în mod constant înțelegerea evoluției speciei umane, chiar și cele mai controversate studii, cum ar fi cele despre oamenii din peștera Fuyan sau Homo naledi, contribuind la completarea unui puzzle cu destule piese lipsă. Pentru moment, autorii cercetării consideră că Homo antecessor, o specie care a trăit în urmă cu cca. 900000 ani, ar putea fi strămoșul comun al omului modern (Homo sapiens), Omului de Neanderthal și Omului de Denisova. Pentru confirmarea ipotezei sunt necesare mai multe analize ADN și cercetări arheologice ale rămășițelor umane din urmă cu 700000 – 900000 ani. Studiul „Nuclear DNA sequences from the Middle Pleistocene Sima de los Huesos hominins” a fost publicat în revista Nature din 14 martie 2016.

Surse: Nature, Max Planck Institute for Evolutionary Anthropology