Arhive etichetă: paleoantropologie

Situl Cerutti Mastodon ar putea rescrie istoria Americii

În situl arheologic Cerutti Mastodon din California, cercetători americani au descoperit fosile de mastodont ce par să fi fost sparte de oameni în urmă cu 130000 ani. În opinia autorilor studiului, America ar fi fost descoperită cu mai mult de o sută de mii de ani mai devreme decât se credea până acum, probabil de Neanderthalieni sau Oameni de Denisova…. continuare »

Lucy a căzut din copac

Lucy, cel mai celebru specimen Australopithecus afarensis, ar fi decedat în urma rănilor provocate de căderea dintr-un copac înalt, susține o nouă cercetare. Măsura în care posibilii strămoși bipezi ai omului modern erau arboricoli este un subiect intens dezbătut de oamenii de știință, iar noul studiu susține că Lucy și-ar fi petrecut o parte din viață în copaci. Dacă mult… continuare »

Începuturile agriculturii în Semiluna Fertilă s-ar datora mai multor populații

Dovezile arheologice susțin începuturile și răspândirea agriculturii din Semiluna Fertilă, dar noi cercetări genetice sugerează că cel puțin două populații distincte de vânători-culegători ar fi adoptat în mod independent agricultura în Neolitic. Conform studiilor publicate, agricultorii din centrul și sud-vestul Europei ar fi descendenți ai egeenilor din nord-vestul Anatoliei, în timp ce populațiile actuale din Asia de Sud și-ar avea… continuare »

Craniul alungit din Gyeongju-si, Coreea de Sud

În apropierea orașului Gyeongju-si din Coreea de Sud, arheologii au recuperat un mokgwakmyo, un sicriu tradițional din lemn datând din perioada Regatului Silla. Reconstituind scheletul, cercetătorii au descoperit craniul alungit al unei femei vegetariene cu o vârstă estimată între 35 – 39 ani. După reconstrucția facială și studierea trăsăturilor, craniul dolicocefal nu pare să fi suferit deformări artificiale. Orașul Gyeongju-si… continuare »

Fosilele din Mata Menge, strămoșii „hobbitului” Homo floresiensis?

În situl arheologic Mata Menge din Insula Flores, Indonezia, au fost descoperite fosile de la cel puțin trei hominini cu o vechime de aproximativ 700000 ani. Dintre fosile se remarcă un fragment de mandibulă care ar fi aparținut unui adult și este cu 20% mai mic decât cea mai mică mandibulă a unui specimen Homo floresiensis, specie poreclită „hobbit” și… continuare »

PM1, craniul de femeie din Peștera Muierii susține ipoteza „înapoi în Africa”

Analiza ADN-ului recuperat din craniul de femeie descoperit în Peștera Muierii din Gorj pare să susțină ipoteza reîntoarcerii omului modern în Africa. Conform studiului publicat în Scientific Reports, craniul PM1 aparține unui Homo sapiens ai cărui cei mai apropiați urmași actuali se găsesc în Nord-Vestul Africii. Cu alte cuvinte, o populație care a trăit în urmă cu 35000 ani pe… continuare »

Strămoșii Omului de Neanderthal din Sima de los Huesos

Conform unui noi cercetări, fosilele umane descoperite în peștera Sima de los Huesos din Spania aparțin unor strămoși ai Omului de Neanderthal. Deși bănuită de mai mult timp, concluzia se bazează acum pe noi analize ale ADN-ului recuperat din cinci fragmente osoase. Cercetătorii susțin că homininii din „Groapa cu Oase” nu sunt chiar Homo neanderthalensis, ci precursori ai acestora înrudiți… continuare »

Cioclovina 1 – printre cei mai vechi europeni

Craniul cunoscut drept Cioclovina 1, descoperit în Peștera Cioclovina Uscată din Hunedoara, a fost confirmat de o nouă cercetare ca aparținând unuia dintre cei mai vechi europeni. Pe lângă datarea ce indica o vârstă de aproximativ 28500 ani, analizele ADN par să confirme că acest craniu a aparținut unui Homo sapiens și este printre cele mai vechi specimene umane descoperite… continuare »

Misterul uneltelor din piatră din Sulawesi, Indonezia

Pe insula Sulawesi din Indonezia, arheologii au descoperit unelte din piatră cu o vechime estimată la cel puțin 118000 ani. Dar datele de până acum sugerau că oamenii moderni (Homo sapiens) nu ar fi ajuns pe insulă decât în urmă cu aproximativ 50000 ani. Cum uneltele au fost descoperite alături de fosile ale unor animale erbivore de talie mare, este… continuare »

Vânători-culegători din Caucaz printre strămoșii eurasiaticilor moderni

Conform unui nou studiu paleogenetic, o populație de vânători-culegători izolată în Caucaz în Epoca de Gheață a contribuit la dezvoltarea culturii Yamnaya și, ulterior, la moștenirea genetică a europenilor și asiaticilor moderni. Anterior, cercetările relevaseră trei populații străvechi la originea europenilor actuali, dar vânători-culegătorii caucazieni par să fie un al patrulea „trib ancestral”. Concluziile se bazează însă pe doar două… continuare »