Arhive etichetă: antropologie

Strămoșii Omului de Neanderthal din Sima de los Huesos

Conform unui noi cercetări, fosilele umane descoperite în peștera Sima de los Huesos din Spania aparțin unor strămoși ai Omului de Neanderthal. Deși bănuită de mai mult timp, concluzia se bazează acum pe noi analize ale ADN-ului recuperat din cinci fragmente osoase. Cercetătorii susțin că homininii din „Groapa cu Oase” nu sunt chiar Homo neanderthalensis, ci precursori ai acestora înrudiți… continuare »

Cioclovina 1 – printre cei mai vechi europeni

Craniul cunoscut drept Cioclovina 1, descoperit în Peștera Cioclovina Uscată din Hunedoara, a fost confirmat de o nouă cercetare ca aparținând unuia dintre cei mai vechi europeni. Pe lângă datarea ce indica o vârstă de aproximativ 28500 ani, analizele ADN par să confirme că acest craniu a aparținut unui Homo sapiens și este printre cele mai vechi specimene umane descoperite… continuare »

Misterul uneltelor din piatră din Sulawesi, Indonezia

Pe insula Sulawesi din Indonezia, arheologii au descoperit unelte din piatră cu o vechime estimată la cel puțin 118000 ani. Dar datele de până acum sugerau că oamenii moderni (Homo sapiens) nu ar fi ajuns pe insulă decât în urmă cu aproximativ 50000 ani. Cum uneltele au fost descoperite alături de fosile ale unor animale erbivore de talie mare, este… continuare »

Gravura din Molí del Salt, o hartă preistorică?

Pe o bucată de rocă descoperită în Molí del Salt (Spania) au fost scrijelite șapte forme semicirculare în urmă cu aproximativ 13800 ani. Acum, cercetătorii cred că ar putea fi prima reprezentare a unui grup social uman, prima hartă a unei așezări umane din Paleoliticul superior. Dacă incrustațiile în rocă sunt șapte colibe sau nu, probabil nu vom ști niciodată… continuare »

Vânători-culegători din Caucaz printre strămoșii eurasiaticilor moderni

Conform unui nou studiu paleogenetic, o populație de vânători-culegători izolată în Caucaz în Epoca de Gheață a contribuit la dezvoltarea culturii Yamnaya și, ulterior, la moștenirea genetică a europenilor și asiaticilor moderni. Anterior, cercetările relevaseră trei populații străvechi la originea europenilor actuali, dar vânători-culegătorii caucazieni par să fie un al patrulea „trib ancestral”. Concluziile se bazează însă pe doar două… continuare »

Homo sapiens trăia în peștera Fuyan din China acum 80000 de ani?

În peștera Fuyan din sistemul carstic Daoxian, paleoantropologii au descoperit 47 de dinți aparținând Homo sapiens, iar datarea a relevat o vârstă de cel puțin 80000 ani. Deși se presupunea că oamenii moderni au migrat din Africa în mai multe valuri, aceasta este considerată cea mai veche „dovadă clară” a prezenței Homo sapiens în Asia de Sud, cu cel puțin… continuare »

Bayira – omul din Mota și călătoria înapoi în Africa

ADN-ul recuperat dintr-un craniu cu o vechime de 4500 ani, descoperit în peștera Mota din Etiopia, oferă noi indicii cu privire la călătoria înapoi în Africa. Omul din Mota sau Bayira, așa cum a mai fost denumit, a fost un vânător-culegător african ce a trăit înaintea migrației eurasiaticilor înapoi în Africa, în urmă cu aproximativ 3000 de ani. Fiind primul… continuare »

Homo naledi, o nouă specie a genului Homo?

Antropologii susțin că au identificat o nouă specie de hominin, o posibilă rudă preistorică a omului modern denumită Homo naledi. Totuși, având în vedere că fosilele nici nu au fost datate, mai mulți cercetători și-au exprimat îndoiala cu privire la includerea sa în genul Homo. Descoperirea a fost însă detaliată într-un documentar comun NOVA/National Geographic „Dawn of Humanity” difuzat în… continuare »

Bascii, primii agricultori iberici?

Bascii și limba bască i-au fascinat pe antropologi și lingviști, originea lor rămânând enigmatică. O nouă cercetare, bazată pe analize ADN, susține că cei mai apropiați strămoși ai bascilor moderni sunt primii agricultori care au ajuns în Peninsula Iberică, și nu populațiile de vânători-culegători care existau deja în acest spațiu. Deși cele două grupuri s-au încrucișat inițial, bascii au rămas… continuare »

Olduvai Hominin 86 (OH 86) – cea mai primitivă mână umană

Olduvai Hominin 86 (OH 86) pare doar un mic os fosilizat, dar descoperirea sa are o importanță deosebită. Conform studiului publicat în revista Nature Communications, OH 86 este cea mai veche falangă similară unui om modern, descoperită până acum. Având o vechime de peste 1,84 milioane de ani, OH 86 provine de la un hominin neidentificat care a trăit în… continuare »