În situl arheologic Mata Menge din Insula Flores, Indonezia, au fost descoperite fosile de la cel puțin trei hominini cu o vechime de aproximativ 700000 ani. Dintre fosile se remarcă un fragment de mandibulă care ar fi aparținut unui adult și este cu 20% mai mic decât cea mai mică mandibulă a unui specimen Homo floresiensis, specie poreclită „hobbit” și… continuare »
Structurile circulare realizate din stalagmite în Peștera Bruniquel din Franța ar avea o vechime de aproximativ 176500 ani, conform cercetării publicate în revista Nature. Complexitatea lor exclude posibilitatea unor formații naturale, iar arheologii presupun că au fost cel mai probabil construite de Oamenii de Neanderthal. Această ipoteză ridică însă mai multe întrebări decât să aducă răspunsuri și pune din nou… continuare »
Analiza ADN-ului recuperat din craniul de femeie descoperit în Peștera Muierii din Gorj pare să susțină ipoteza reîntoarcerii omului modern în Africa. Conform studiului publicat în Scientific Reports, craniul PM1 aparține unui Homo sapiens ai cărui cei mai apropiați urmași actuali se găsesc în Nord-Vestul Africii. Cu alte cuvinte, o populație care a trăit în urmă cu 35000 ani pe… continuare »
Într-un studiu privind adaptarea obstetrică a bazinului, cercetătorii Universității Zurich susțin că pelvisul femeilor crește și descrește odată cu înaintarea în vârstă. Această adaptare a dimensiunilor pelvisului ar fi soluția evolutivă pentru așa numita „dilemă obstetrică” și poate oferi indicii cu privire la dificultățile nașterii în funcție de vârstă. Conform studiului, dezvoltarea pelvisului este similară la bărbați și femei până… continuare »
Conform unui noi cercetări, fosilele umane descoperite în peștera Sima de los Huesos din Spania aparțin unor strămoși ai Omului de Neanderthal. Deși bănuită de mai mult timp, concluzia se bazează acum pe noi analize ale ADN-ului recuperat din cinci fragmente osoase. Cercetătorii susțin că homininii din „Groapa cu Oase” nu sunt chiar Homo neanderthalensis, ci precursori ai acestora înrudiți… continuare »
Craniul cunoscut drept Cioclovina 1, descoperit în Peștera Cioclovina Uscată din Hunedoara, a fost confirmat de o nouă cercetare ca aparținând unuia dintre cei mai vechi europeni. Pe lângă datarea ce indica o vârstă de aproximativ 28500 ani, analizele ADN par să confirme că acest craniu a aparținut unui Homo sapiens și este printre cele mai vechi specimene umane descoperite… continuare »
Pe insula Sulawesi din Indonezia, arheologii au descoperit unelte din piatră cu o vechime estimată la cel puțin 118000 ani. Dar datele de până acum sugerau că oamenii moderni (Homo sapiens) nu ar fi ajuns pe insulă decât în urmă cu aproximativ 50000 ani. Cum uneltele au fost descoperite alături de fosile ale unor animale erbivore de talie mare, este… continuare »
Pe o bucată de rocă descoperită în Molí del Salt (Spania) au fost scrijelite șapte forme semicirculare în urmă cu aproximativ 13800 ani. Acum, cercetătorii cred că ar putea fi prima reprezentare a unui grup social uman, prima hartă a unei așezări umane din Paleoliticul superior. Dacă incrustațiile în rocă sunt șapte colibe sau nu, probabil nu vom ști niciodată… continuare »
Conform unui nou studiu paleogenetic, o populație de vânători-culegători izolată în Caucaz în Epoca de Gheață a contribuit la dezvoltarea culturii Yamnaya și, ulterior, la moștenirea genetică a europenilor și asiaticilor moderni. Anterior, cercetările relevaseră trei populații străvechi la originea europenilor actuali, dar vânători-culegătorii caucazieni par să fie un al patrulea „trib ancestral”. Concluziile se bazează însă pe doar două… continuare »
În peștera Fuyan din sistemul carstic Daoxian, paleoantropologii au descoperit 47 de dinți aparținând Homo sapiens, iar datarea a relevat o vârstă de cel puțin 80000 ani. Deși se presupunea că oamenii moderni au migrat din Africa în mai multe valuri, aceasta este considerată cea mai veche „dovadă clară” a prezenței Homo sapiens în Asia de Sud, cu cel puțin… continuare »